Locuinţele locuitorilor gumelniţeni de pe tell au avut, fiecare dintre ele, o evoluţie proprie, cu o durată diferită, dar care corespunde, vrând-nevrând, unui ciclu ce cuprinde de fiecare dată patru mari etape ce se repetă fără încetare :

  • construcţia (1),
  • utilizarea şi refacerea (2),
  • distrugerea (prin incendiu sau nu) şi abandonarea (3),
  • apoi reutilizarea spaţiului în alte scopuri (4).

Locuinţa nr. 29 este reprezentativă din acest punct de vedere. Ea nu s-a păstrat în întregime. De aceea, lungimea ei totală a putut fi de aproximativ 12 m, lăţimea fiind de 5 m. Orientată est-vest, suprafaţa ce i-a fost destinată a fost pregătită prin adăugarea unui strat de nivelare. Pereţii exteriori aveau o structură de rezistenţă ce consta din ţăruşi şi blăni de lemn, ei fiind ridicaţi pe acest strat, la fel ca şi un perete interior ce delimita astfel două camere. Un alt strat, suport, a fost apoi depus în interior, peste el adăugându-se lutul podelei propriu-zise. După o perioadă de utilizare, camera estică a fost abandonată.

Machetă de cuptor, prezentând modul de construcţie, pe armătură de crengi.

Fragmentele unui vas ceramic spart şi abandonat pe podeaua locuinţei 29.

O a doua fază de folosire a constat din refacerea ei şi construirea unui cuptor plasat în colţul de sud-est. Acum s-a realizat şi o trecere între cele două camere, cu un prag. Podeaua camerei de est prezintă ca şi cuptorul, trei refaceri.

In cea de a treia fază de utilizare a sa, constatăm o refacere importantă a podelei ce consta în principal din adăugarea, pe o parte din suprafaţă, a unui strat ce a contribuit la nivelarea acesteia. Cuptorul a fost şi el refăcut în mare parte conform unui plan mai mare. Comunicarea dintre cele două piese a fost păstrată, dar de data aceasta fără prag. Podeaua a fost refăcută şi ea de şapte ori pe întreaga suprafaţă a locuinţei.

După o perioadă, pe care cu greutate o putem aprecia (cel mult câteva decenii ?), locuinţa a fost abandonată, mai multe vase rămânând pe loc, lângă cuptor. Oricum, din motive pe care le ignorăm, ea a fost distrusă, suprafaţa cu dărâmăturile sale fiind utilizată, ca de obicei de altfel, drept zonă unde se aruncau resturile menajere provenind de la locuitorii locuinţelor din apropiere.

Profil stratigrafic al pereţilor cuptorului locuinţei nr. 29 şi cel puţin şase refaceri suprapuse ale podelei.

Detaliu al cuptorului locuinţei 29, lipit (la stânga) de peretele acesteia.